China şi Uniunea Sovietică au fost aproape să declanşeze un război nuclear din cauza unui tanc furat

Tratatul a dat conducerii de la Moscova Manciuria Externă şi alte regiuni care în trecut aparţineau Chinei. În timp ce ambele ţări au fost comuniste în principiu şi practică, cei care doreau să strice relaţiile au fost ignoraţi de China. Dar Hruşciov şi, mai ales, direcţia stalinistă a lui Mao, au schimbat totul.

Atunci când a venit la putere, dictatorul rus a instituit reforme masive în etapa care s-a numit „destalinizare”, referindu-se la Stalin ca la un monstru. Mao Zedong, liderul Chinei, a criticat aceste reforme şi, de asemenea, a criticat îmbunătăţirea relaţiilor dintre Uniunea Sovietică şi Occident, relatează War History Online.

• Cele mai vechi dovezi ale creștinismului la nord de Alpi
• Singura relatare „de la fața locului” dezvăluia data exactă în care orașul Pompeii a fost distrus

Totuşi, erau aliaţi, iar când Hruşciov a dorit instalarea staţiilor radio de-a lungul graniţei cu China pentru a ajuta submarinele sovietice, Mao a fost de acord, dar cu un preţ mare: China avea să devină putere nucleară.

Relaţiile s-au răcit atunci când China a ocupat regiunea Aksai-Chin a Indiei, iar Uniunea Sovietică a fost de partea Chinei. Mao a folosit aceste tensiuni ca un pretext pentru a deschide discuţiile despre Tratatul de la Beijing, despre care zicea că este nedrept.

Dar după câteva luni, Mao l-a jignit pe Hruşciov cu unele glume neinspirate într-un discurs politic, iar toate  pregătirile pentru discuţii politice au încetat, ducând la întărirea militară a graniţei dintre cele două state.

Desigur, Rusia avea tehnologie militară superioară, dar China avea o populaţie enormă. Sovieticii ştiau că nu pot folosi armele nucleare fără să afecteze propriul teritoriu, dar Mao nu era convins că devastarea s-ar răspândi şi în teritoriul lui.

O luptă ce putea culmina cu un război nuclear

La graniţă, conflictul s-a păstrat la nivelul de ceartă în curtea şcolii, până în 2 martie 1969, când chinezii au omorât câteva zeci de gărzi sovietice pe Insula Zhenbao. Ca răspuns, sovieticii au omorât câteva zeci de civili, iar Moscova a trimis 4 tancuri T-62, cele mai noi şi mai avansate, pentru a trece râul şi a captura insula. Unul a călcat pe o mină, iar celelalte trei s-au retras.

Chinezii au dorit tancul, dar eforturile lor au fost oprite de focul sovietic. Într-un final, chinezii au adus flota pentru a extrage tancul. În cele din urmă, chinezii au reuşit să ia tancul, deşi era grav avariat chiar şi de focul sovieticilor, care doreau să-l distrugă pentru a nu cădea în mâinile inamice.

Chiar şi în posesia chinezilor, sovieticii nu au terminat cu încercările de a recupera vehiculul. Au dorit să saboteze fabrica din Lyshuen unde era trimis tancul, dar sabotorul a fost prins şi executat.

Tancul a devenit simbolul persistenţei chineze, dar nu a făcut nimic pentru a înclina balanţa în favoarea Chinei. Totuşi, acţiunea a dus la o „încălzire” a relaţiilor chinezo-americane, culminând cu vizita istorică a lui Richard Nixon în 1972, care a dus sfârşitul celor 25 de ani de tăcere dintre cele două ţări.

Insula Zhenbao s-a întors la China în 1991, la prăbuşirea Uniunii Sovietice, dar abia în 2003, Rusia şi China au căzut de acord în privinţa graniţelor. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Ziua în care Uniunea Sovietică a făcut istorie cu două căţeluşe: Belka şi Strelka – VIDEO

Ziua în care un stat a fost condamnat, în premieră, pentru agresiune. FOTO

Chinezii au inaugurat cel mai lung pod peste mare din lume. Are şase benzi şi patru tuneluri

China şi Statele Unite sunt cei care investesc cel mai mult în inteligenţa artificiale